ISABELA VASILIU-SCRABA

“Este o eseistă de prim rang, cu remarcabile virtuți literare. În materie de comunicare urmând, cred, modelul Noica, volumele sale respiră o căldură cuceritoare făcând accesibile desbateri care altminteri nu incită pe nespecialiști. Nu e puțin lucru să regândești, să reconstruiești și, mai ales, să pui ceva din propria ta personalitate în comentariile atât de subtile destinate aprofundării unui homo humanus” (Profesor Univ. Dr. Const. Cioraga. Membru de onoare al Academiei Române).

Fisa wikipedia inainte de vandalizare

ISABELA VASILIU-SCRABA– eseistă, filozoafă, istorică a filosofiei, profesoară, ingineră chimistă dipl. Născută (Scraba) în Bucuresti într-o familie de intelectuali (bunicul, Teodor Scraba, a fost profesor de matematici la Liceul Pedagogic de băieți din Cernăuți; tatăl, Mircea Petru Scraba (1921-1960), om de o aleasă cultură, a fost inginer chimist și poet). Căsătorită (din studenție) cu un strănepot al poetului Bacovia (socrul, avocat Maximilian Vasiliu, a fost nepot de soră al lui Bacovia), Isabela Vasiliu-Scraba urmează, din clasa a VIII-a până în clasa a XI-a, Liceul “Spiru Haret” din București (unde o are ca profesoară de engleză pe Aurelia Voinea, fiica filosofului Mihai Rădulescu și autoare de manuale de liceu). Ultimul an învață la Liceul «I.L. Caragiale » unde susține bacalaureatul. Studii universitare la Facultatea de Chimie din cadrul Institutului Politehnic din București. Studii post-universitare de filosofie la Sorbona (1988, 1991), la Universitatea Liberă din Bruxelles (1988), la Universitatea din München (1990) și la Universitatea din Nisa (1991).
Între 1979 și 1984 lucrează ca ingineră chimistă la I.A.M.N. (București). Între 1985 și 1992 învață în paralel germana (5 ani), engleza (2ani), italiana (3 ani), spaniola (2 ani), latina (2 ani) și greaca veche (3 ani).
În 1989-1990 (sem.II) și 1990-1991 (sem.I) la Universitatea din București, predă, ca profesor invitat, două cursuri despre Im. Kant. Ca profesor suplinitor predă germana la Liceul “L.Blaga” din București (1992-1993). Din 1991 participă la colocvii naționale și internaționale, colaborând cu eseuri filosofice în volumele unor congrese și simpozioane internaționale.
A publicat peste 200 de studii, articole și eseuri de istoria ideilor, critică literară, filosofie și istoria filosofiei în diferite reviste de cultură precum: „Tribuna” (Cluj-Napoca), în revista „Acolada“ (Satu Mare) scoasă de poetul Radu Ulmenau, în rev. „Discobolul” (Alba Iulia) , în rev. “Oglinda Literara” (Focșani) scoasă de Gheorghe Andrei Neagu, în rev. “Vatra Veche” (Târgu Mureș), în rev. “Conta” (Piatra Neamț), „Constelații diamantine” (Craiova), “Nord Literar” (Baia Mare), “Poesis” (Baia Mare) , “Viata Românească” (Bucuresti), “Convorbiri literare” (Iași), “Steaua” (Cluj-Napoca), “Familia” (Oradea), “Asachi” (Piatra Neamț ), “Archaeus” (Baia Mare), “Contemporanul-Ideea Europeană” (București), “Romania liberă” (pagina culturala), “Revista de filosofie”, “Arges” (Pitești), “Origini/Romanian Roots” (SUA), “Observatorul” (Canada), “Clipa” (SUA), “Alternativa” (Canada) etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România. Din scrierile filozofice ale Isabelei Vasiliu-Scraba, unele sunt intrate in circuitul international prin prezenta lor in marile biblioteci din SUA Italia, Germania etc si prin citarea lor in lucrari straine de specialitate. De exemplu, scrierile despre Noica ale Isabelei Vasiliu-Scraba au fost citate intr-un doctorat sustinut in Anglia in 2014.

Fișa „Isabelei Vasiliu-Scraba” din Wikipedia.ro (enciclopedie confiscată de un grup cu interese ascunse) este sistematic vandalizată: Birocratul MyComp a îndepărtat din titlurile cărților scriitoarei publicate la Slobozia începând cu anul 1992. Tot el a cenzurat informațiile referitoare la studiile ei post universitare de filozofie în Occident (Franța, Belgia si Germania, în 1988, 1990 si 1991) si studiile post-universitare de limbi străine moderne (engl., germ., it., spaniolă) si clasice (trei ani de greacă veche si doi ani de latină cu Prof. Univ.dr. Adelina Piatkowski și cu Prof. Univ.dr. Felicia Vanț-Ștef ) în țară, între 1985-1992, precum și informația privitoare la anii universitari 1989-1990 (sem. II) și 1990-1991 (sem.I) când a predat, ca profesor invitat, un curs despre Im. Kant la Universitatea din București (vezi Who’s who in Romania 2002, p. 702).

Înainte de vandalizarea de către MyComp (administrator al Wikipediei ascuns după mai multe pseudonime, ca AdiJapan, Alexander Tendler, DieselEngineRo, CumanulB, Accipiter Gentilis, Donarius, etc., vezi nota 5, https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-dayan-transparenta-matematica-a-realitatii/ ), fișa de prezentare a Isabelei Vasiliu-Scraba a fost tipărită pe hârtie în SUA, în volumele „Filozofi români”, Memphis, SUA, 2011, pp. 60-62 ; în vol. „Eseiști români”, Memphis, SUA, 2011, pp. 145-148 ; precum și în vol. „Autori români”, Memphis, SUA, 2011, pp. 141-143.

Fișa nevandalizată, https://isabelavs2.files.wordpress.com/2014/12/fisa-din-wikipedia-ro.pdf , a apucat să fie inclusă în 2009 într-o carte a unui universitar clujan, profesor de jurnalism (Ilie Rad, „De amicitia. Scrisori trimise de Stefan Fay.1988-2009”, Prefata de Irina Petras, Ed. Accent, Cluj-Napoca 2009, p. 363-366.

In anul 2011 MyComp a îndepărtat toate cele 34 de articole spicuite din presa culturală apărută între 2005 și 2010, inactivând întâi link-urile care permiteau citirea articolelor on-line si apoi cenzurându-le cu totul.

Fostul deținut politic Ion Varlam (n.1938) scria în cartea sa din 2004 despre o Românie de impostură, produs al unei puteri străine ai cărei mandatari au asigurat -după 1990- perenitarea ex-P.C.R.” („Pseudo-România. Conspirarea deconspirării”, București, Ed. Vog, 2004, p. 47, ISBN 973-85580-3-4). Cu alte cuvinte, perpetuarea după 1990 a pozițiilor dominante ale păzitorilor ideologici ai regimului criminal comunist, dovedind existența României ca „Stat-închisoare” de care scrisese Mircea Eliade cenzurat de Editura Humanitas.

Perseverenta cenzurare a Isabelei Vasiliu-Scraba în Wikipedia.ro, unde, pe 12 decembrie 2020, 13:06, utilizatorul „Kun (/Kunok) Kipcsak” a îndepărtat abuziv Reperele bibliografice, https://isabelavs2.wordpress.com/isabelavs_referintestiintifice/, cuprinzând 12 teze de doctorat și 44 de volume în care apar citate scrieri ale Isabelei Vasiliu-Scraba, adică „sursele neutre care vorbesc despre subiect” a dus la invocarea „problemei notabilității” spre a propune ștergerea totală a prezentării scriitoarei în Wikipedia, „curățind” simultan și poza din „caseta de scriitor” (Accipiter Gentilis, 16 ian. 2021).

La aceasta se adaugă permanenta stergere a comentariilor postate de scriitoare pe youtube, comentarii făcute cu pseudonimul „Minodora Rușchița” dar indicând autoarea prin poza Isabelei Vasiliu-Scraba.

Din referințele științifice în care sunt citate scrieri ale eseistei Isabela Vasiliu-Scraba

– Isabela Vasiliu-Scraba, Din repertoriul lui Petre Țuțea

– Isabela Vasiliu-Scraba, Noul Frankenstein și unificarea gândirii prin Chat GPT (III)

– Isabela Vasiliu-Scraba: Wikipedia.ro confiscată

– Isabela Vasiliu-Scraba, Filosoful Octavian Nistor

– Isabela Vasiliu-Scraba, ZORICA LAȚCU (/Maica Teodosia) și Părintele Arsenie Boca

– Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sfântului Arsenie Boca, un adevăr ascuns (3/3)

– Isabela Vasiliu-Scraba, Dresați să-l „uite” pe Albini (despre 19 trandafiri, de Mircea Eliade)

– Isabela Vasiliu-Scraba, Dr „Victor Ardelean”, sau pr. Gh. Drăgulin? Ponegrirea picturii Sfântului Arsenie Boca prin cuvinte identice

– Isabela Vasiliu-Scraba, Alexandru Dragomir despre Socrate

– Isabela Vasiliu-Scraba: Sfârsitul filozofului Constantin Noica

– Isabela Vasiliu-Scraba, Sfârșitul de exil la umbra unui crin (despre Mircea Eliade, La umbra unui crin, 1982)

– Isabela Vasiliu-Scraba, Vintila Horia, al treilea istoric al filozofiei româneşti

– Isabela Vasiliu-Scraba, O frază sforăitoare și multiple cenzurări la 110 ani de la nașterea filozofului Noica

– Isabela Vasiliu-Scraba, Harismele Duhului Sfânt și fotografia „de 14 ani” (Mircea Eliade)

– Isabela Vasiliu-Scraba, La Centenarul Marii Uniri, o privire filozofică asupra istoriei României

– Isabela Vasiliu-Scraba, Statul-închisoare și artistul adevărat (despre „Uniforme de general” de Mircea Eliade)

– Isabela Vasiliu-Scraba, Recuperarea tradiției spirituale în post-istorie: „Tinerețe fără tinerețe” de Mircea Eliade (I)

– Isabela Vasiliu-Scraba: Clipa netrecătoare din „Tinerețe fără bătrânețe” (II)

– Isabela Vasiliu-Scraba, Noica şi discipolii săi

– Isabela Vasiliu-Scraba: Radu Gyr despre falsificarea istoriei literare la „acrobatul” George Călinescu

– Alexandru Dragomir, Interviu refacut si adnotat de Isabela Vasiliu-Scraba

– Isabela Vasiliu-Scraba: Prelegeri despre Caragiale ținute de Alexandru Dragomir

– Isabela Vasiliu-Scraba, DE UNDE VINE FARMECUL ACESTUI GÂNDITOR? (Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu)

– Isabela Vasiliu-Scraba, Occultisme tantrice la Serampore (I)

– Isabela Vasiliu-Scraba, Supraviețuirea post-mortem a lui Gavrilescu din La țigănci

– Isabela Vasiliu-Scraba: IDEILE, UN DECOR VARIABIL ÎN SCRIERILE LUI EMIL CIORAN (Emil Cioran despre Nae Ionescu)

– Isabela Vasiliu-Scraba: Două traduceri trădătoare în cărțile lui Cioran

– Isabela Vasilu-Scraba, Platon la foști discipoli ai Profesorului Nae Ionescu: Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu și Noica

– Isabela Vasiliu-Scraba: „Proștii filozofiei sînt exclusiviștii rațiunii” (cf. Nae Ionescu).

– Isabela Vasiliu-Scraba, Actualitatea filozofului Nae Ionescu

– Isabela Vasiliu-Scraba, „Pelerina” lui Eliade, sau, Scenarita – formă securisto-comunistă a teoriei conspirației

– Isabela Vasiliu-Scraba, Dayan, sau, Transparența matematică a realității sacralizată de pașii lui Iisus

– Isabela Vasiliu-Scraba, „Rinocerizarea” criteriului biografic la un istoric dilematic

– Isabela Vasiliu-Scraba, Despre utilitatea rememorării trecutului (pdf)

– Isabela Vasiliu-Scraba, Misterul creaturii în hieroglifă vulcănesciană

– Isabela Vasiliu-Scraba: Locul filozofului Mircea Vulcănescu în Scoala sociologică a lui Gusti

Isabela Vasiliu-Scraba, „Chintesența” Trăirismului

– Isabela Vasiliu-Scraba: Nae Ionescu, sau, credința creatoare de cultură

– Isabela Vasiliu-Scraba, „Un sceptic bolnav de veșnicie”, sau, Pasiunile cerești ale lui Cioran (Cioran și Mircea Vulcanescu)

– Isabela Vasiliu-Scraba: Monada fără ferestre a incompetenței unui editor al lui Nae Ionescu

– Isabela Vasiliu-Scraba, „Contemplația înțelegătoare” a filozofului Nae Ionescu

– Isabela Vasiliu-Scraba, Posibilă decriptare a filozofiei lui Nae Ionescu, sau, Jocuri conceptuale provocate de Kant

– Isabela Vasiliu-Scraba, O încercare soteriologică : soluția metafizică naeionesciană

– Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizica ființei în viziunea lui Nae Ionescu

– Isabela Vasiliu-Scraba, Concepte cheie în metafizica lui Nae Ionescu

– Isabela Vasiliu-Scraba: Partea 2, Himera discipolatului de la Păltiniș, pretext de fină ironie din partea lui Noica